Sighisoara
O imagine scoasa parca din filmele de groaza in care nu stii daca mai prinzi dimineata ori ba. Si totusi Sighisoara s-a dovedit a fi chiar linistita in ciuda zilelor de week-end in care petrecaretii au ocupat terasele. Imagine prinsa in drumul inapoi pe deal catre vila la care eram cazati, dupa o seara petrecuta nu in cetate ci jos, in oras, unde-s bodegile. 😉
Noaptea in Iasi
Cred ca imaginii de astazi i se potriveste mai bine sloganul „Luna prin ochii mei” decat „Lumea prin ochii mei”. Si printre crengile copacilor parcului din Copou unde ma aflam intr-un sfarsit de noiembrie din 2004. Si unde va recomand totusi sa mergeti primavara sau vara caci in final de noiembrie nu e nimic acolo decat frig si intuneric. Si cel mai trist era, bineinteles, teiul lui Eminescu. Aproape bacovian. Acum nu ma intrebati ce cautam eu in final de noiembrie in Iasi. In vizita, normal. Ca sa-l vad in toate anotimpurile. Mai am iarna.
Pentru ca in curand se face o saptamana de cand sunt in Aschaffenburg si m-am plictisit de intersectia din dreptul ferestrei (dar si pentru ca fiind pe coltul cladirii camera hotelului era destul de rece) astazi am schimbat camera. Si o data cu ea privelistea de afara. Pe care oricum o vedeam cateva minute dimineata si deloc noaptea la intoarcerea la hotel dar in fine. Parca noua varianta e ceva mai urbana, mai umanizata. Asa incat sa va arat ce am dat..
O imagine terna..
si ce am primit:
Parca e mai ok pentru urmatoarele 6 zile, nu-i asa?
Germania rurala de la fereastra hotelului
Oare sa ne propunem sa ajungem ca ei sau sa ne resemnam cu ceea ce suntem si ce avem acum si sa renuntam la visuri de marire? Fotografia de mai sus e facuta noaptea trecuta in Aschaffenburg, in Germania, de la fereastra camerei hotelului in care stau cateva zile. Oare e greu sa facem si noi la fel? Unii veti zice ca e imposibil, altii ca e greu, unii dintre voi veti spune ca putem, fara indoiala. Dar atunci ce ne lipseste de nu reusim sa facem asa ceva la noi acasa? De cat de putin este nevoie pentru a imprima pe retina oamenilor o imagine ordonata, respectabila, civilizata.
Aschaffenbug e un orasel situat in apropierea mai marelui Frankfurt (aprox 40km), avand o populatie de aproximativ 68.000 de oameni, cam cum avem noi Alba Iulia sau Barladul.
Va invit si sa revedeti o comparatie dintr-un articol mai vechi, intre un drum european in Romania si un drum european in Olanda.
Racoare, o mica adiere de vant, tocmai bine pentru o plimbare
O surpriza pe care am trait-o in China.. sa constat obsesia lor pentru laserele de pe cladiri. Stiu ca pe cladirile noastre inalte sunt acele luminite rosii, pentru avertizare cu privire la inaltimea cladirilor, dar in China, unde cladirile sunt mult mai inalte am dat nu de luminite ci de jocuri de lumini.. 😉 Sunt spectaculoase, ce mai, dar de la un moment dat devin obositoare pentru ca iti atrag atentia prin miscarea lor si schimbarea de culori si daca iti tot intorci capul dupa ele in cele cateva minute sau zeci de minute cat mergi prin zona lor devin sâcâitoare..
.. dar cred ca tocmai laserele astea te trimit inapoi acasa..
Marile orase europene palesc pe langa Hong Kong. Pai in Europa mai vezi un zgarie-nor, un cartier de cladiri din sticla dar totusi cerul e la o privire distanta. Mereu cand povestesc despre Hong Kong spun despre zgarie-norii lipiti unul de celalalt. Astazi aveti si dovada. In Europa la pranz poti sa mergi pe mijlocul strazii, traficul e lejer spre inexistent. In Hong Kong furnicarul nu se opreste nici la 12 noaptea. In Europa, mai bate vantul in Olanda, mai ploua in Anglia si mai bei o bere in Germania. In Hong Kong simti cum iti ard plamanii de la caldura si umiditate, nu vrei altceva decat sa fii la receptia hotelului sau intr-un mall. In rest, fierbinteala. Hong Kong este totusi un oras fascinant. Este, pur si simplu, altceva. E un loc al extremelor si un loc al contrastelor. E suficient sa urmati linkul urmator pentru alte fotografii din Hong Kong.
Un bulevard oarecare din Hong Kong.. traversarea se face pe la inaltime.
Alaltaieri v-am aratat stalpul plantat in strada sau mai bine spus lasat in drum, cand puteau sa-l scoata cand au refacut intersectia. Iata astazi o alta perspectiva asupra aceluiasi lucru, de data aceasta la intunericul noptii si cu ceata pe deasupra. Tot imi vine sa-i cedez trecerea..
Acelasi stalp dar noaptea
Ne-a alergat pana am obosit si-am aterizat
Eram obosit si dupa vreo 19 ore de stat prin aeroporturi si avioane (nu va imaginati ca zborul cu trans-continentale e usor – ai perne, televizor, muzica in casti, mancare – dar eu nu prea reusesc sa dorm in timpul zborurilor, mai ales cele luuungi) cand am aterizat la Munchen pentru inca o asteptare de 5 ore pana la zborul catre Bucuresti.
Si venind dinspre Asia am avut o perioada de cateva ore bune in care am venit cu rasaritul in spate. E fabulos sa zbori pe timp de noapte pentru ca la un moment dat sa vezi ca da sa rasara soarele iar rasaritul sa nu dureze cateva minute asa cum se intampla cand esti, de exemplu, pe plaja, la mare, ci sa te urmareasca, sa vrea sa vina dupa tine, sa vrea sa vina peste tine, iar tu sa fugi de el. A fost ca si cum timpul s-ar fi derulat incet-incet, aproape sa fi ramas tintuit.
In cele din urma noi am aterizat, prilej pentru mine sa iau acasa rasaritul pe care vi-l arat si voua acum.
Apoi a explodat intr-o baie de lumina
OZN-urile sunt bineinteles reflexia in sticla aeroportului a luminilor din plafon.. 😉
Si pentru ca va spuneam ca am venit cu rasaritul in spate, iata-l.. undeva acolo sunt nivelul norilor..
O imagine cum nu vezi foarte des, noaptea in fata, ziua in spate
Strand Hotel Margaretha
E suficient sa dati un click pe denumiera St Wolfgang din dreapta ca sa vedeti mai multe imagini din raiul de pe pamant. Astazi un exemplu de loc unde puteti sa trageti peste noapte: Strand Hotel Margaretha. Vedere catre lac, vedere catre munti in acelasi timp. Balcon pentru o seara romantica, terasa pentru o seara la fel de placuta. Flori, flori, flori peste tot, semn al unor gospodari cu gust iar restul va las pe voi sa descoperiti atunci cand ajungeti acolo.
O sa fac inc-o noapte alba-n Delta
Rau de masina este, rau de inaltime este, rau de mare este.. si atunci ma intreb eu, rau de broaste este? Ca si in cazul celorlalte mentionate inainte prezenta raneste simturile. Iar aici in fotografie sunt exact 13 (daca nu ma credeti atunci dati click aici). Nici ca se putea mai rau pentru noaptea ce va sa vie.
Traveloman 